|
|
||
|
Vezi și:SCĂPA,
VICTIMĂ,
HIPERCORECT,
ISPĂȘI,
INADVERTENȚĂ,
TĂIA,
RETRACTA,
TAUTOLOGIE
... Mai multe din DEX...
DIN GREȘEALĂ - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru DIN GREȘEALĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 156 pentru DIN GREȘEALĂ. Titu Maiorescu - Din experiență ... de priceput și de primit; și această veche maximă rămâne din nefericire aplicabilă și în starea actuală a așa-numitei culturi, pe când, din contră, adevărata cultură nu va fi mai bine întemeiată decât în proporția restrângerii acelei maxime, adică atunci când lucrurile simple vor fi din ce în ce mai ușor înțelese și mai îndeobște primite. Confuzia ce domnește ast[...]n atâtea discuții publice și private de cel mai mare interes ... cuvintelor, prin care își exprimă gândurile, deși vorbesc aceeași limbă. Să facem abstracție de această greutate oarecum artificială. Oamenii mai pot să nu se cunoască din cauza facilității intenționate, adică din cauza deosebirii între ceea ce gândesc și ceea ce spun. Să înlăturăm și această greutate etică. Să presupunem, din contră, pentru a simplifica problema în prima ei stabilire, că avem a face cu doi oameni inteligenți, adică, în genere, capabili ... parte nepotrivită; căci nu cercul luminos al conștiinței se plimbă de regulă peste feluritele stări sufletești, ci el pare a fi nemișcat, și, din contra, stările sufletești par a ieși din întunericul memoriei sau a se forma ... Ion Creangă - Amintiri din copilărie ... școlăriță a fost însăși Smărăndița popii, o zgâtie de copilă ageră la minte și așa de silitoare, de întrecea mai pe toți băieții și din carte, dar și din nebunii. Însă părintele mai în toată ziua da pe la școală și vedea ce se petrece... Și ne pomenim într-una din zile că părintele vine la școală și ne aduce un scaun nou și lung, și după ce-a întrebat de dascăl, care cum ... scăpărau picioarele; și trec pe lângă casa noastră, și nu intru acasă, ci cotigesc în stânga și intru în ograda unui megieș al nostru, și din ogradă în ocol, și din ocol în grădina cu păpușoi, care erau chiar atunci prășiți de-al doilea, și băieții după mine; și, până să mă ajungă, eu, de frică ... Costache, cel răgușit, balcâz și răutăcios, nu mai avea stăpânire asupra mea. Dar nu-i cum gândește omul, ci-i cum vrea Domnul. Într-una din zile, și chiar în ziua de Sfântul Foca, scoate vornicul din sat pe oameni la o clacă de dres drumul. Se zicea că are să treacă Vodă pe acolo spre mănăstiri. Și bădița Vasile n-are ... Vasile Alecsandri - Din albumul unui bibliofil ... Vasile Alecsandri - Din albumul unui bibliofil Din albumul unui bibliofil de Vasile Alecsandri Cuprins 1 I - Boierii așezate de Alexandru-Vodă cel Bun și Bătrân 2 II - Formulă de afurisenie 3 III ... acestora reintrau în gloată, dacă nu-i favoriza norocul ca să intre în clasa funcționarilor. Pe timpul domnilor vechi, unele familii au conservat prestigiul lor din tată în fiu prin valoarea lor personală în luptele țării cu vecinii, însă numele lor odinioară faimoase au căzut din culme și au rămas acum pierdute printre răzeși; astfel Șerpe, Moțoc, Arbore, Purice, Movilă etc. Noblețea dar, așa precum este înțeleasă de popoarele occidentale, nu ... pământ, în numele lui Moisi și al lui Mahomed și ale tuturor fondatorilor de religii. III [. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .] IV - Epitaful lui Prale Un bătrân dascăl de biserică din mănăstirea Frumoasa, care cunoștea bine pe vestitul Prale, autorul excentric al Evangheliei în versuri, mi-a spus că poetul din Târgușor își făcuse singur epitaful următor: Toată grija mi-am luat Și de lume am scăpat, Eu de dânsa, ea de mine Și... să ne ... de a crede că poveștile sunt poemuri antice ce s-au prozait cu timpul trecând prin memoria generațiilor succesive. De exemplu, iată câteva pasaje ... Titu Maiorescu - Limba română în jurnalele din Austria ... Titu Maiorescu - Limba română în jurnalele din Austria Limba română în jurnalele din Austria de Titu Maiorescu 1868 Stilul jurnaliștilor români din Transilvania, Bucovina și Banat a ajuns într-o stare ce nu mai îngăduie tăcerea cu care a fost primit până acum ... partidului guvernamental. Telegraful român din 25 aprilie 1868 ne spune că: "Succesul acesta nu poate fi dătător de măsură." "Dătător de măsură" este traducerea literală din nemțescul massgebend și însemnează: decisiv, hotărâtor, așa încât după dânsul să poți prevedea sau măsura și alte fapte. Ce ar zice francezii când le-ar ... să zică: mai revine, nemțește: kommt nochmals auf ; "singuratecii", pe care nu-i poate avea în vedere ministrul, sunt indivizii, nemțește: die Einzelnen. În Federațiunea din 22 apr. 1868: "Un public ales constatator din baroni, conți, principi." Românește: compus din. Nemțește: bestehend aus. Românește: de la o persoană demnă de crezut, sau din izvor destul de sigur. Nemțește: aus glaubwĂ¼rdiger Quelle. Închipuiți-vă un francez care ar zice: Je peux affirmer de fontaine croyable. Tot Federațiunea din ... liberă. Transilvani a își începe no. 1 din ... Garabet Ibrăileanu - Amintiri din copilărie și adolescență ... Garabet Ibrăileanu - Amintiri din copilărie şi adolescenţă Amintiri din copilărie și adolescență de Garabet Ibrăileanu Amintirile au fost precedate în ,,Adevărul literar și artistic" de următoarea notă a redacției: ,, Începem publicarea amintirilor ... stătea în acea casă. S-a întâmplat să mă nasc într-o familie de mică burghezie, cu tradiții, cu ,,viață de familie", compusă din sentimentul datoriei, din iubire și din solidaritate. Ce voi fi având bun în caracterul meu vine de acolo. Dar această viață a ținut puțină vreme, și la o vârstă ... durere -- nu mare, dar care nu se poate compara cu nimic. La 5 ani, într-o zi de mai, am părăsit casa noastră pentru totdeauna. Din cauza datoriilor, bunica mea a pierdut-o. I-a fost luată și dărâmată. Azi locul unde a fost casa ... ales când umblam bocănind cu călcâiele pe scânduri. Prin grădină trecea un pârâu lat de-o palmă. Pe lângă grădină, trecea un pârâu mai mare. Din dosul casei, peste pârâu, un deal drept, care mi se părea că atinge cerul. În stânga un deal lung, pe care umblau vitele, ca niște ... Vasile Alecsandri - Extract din istoria misiilor mele politice ... Vasile Alecsandri - Extract din istoria misiilor mele politice Extract din istoria misiilor mele politice de Vasile Alecsandri Cuprins 1 Victor Emanoil - Cavour - Lamarmora 2 Napoleon III - Trei audiențe la Palatul Tiuilleriilor 2.1 I 2 ... fundul unui portofoliu ministerial și o acoperisem sărmana! cu un teanc de hârtii oficiale, de memuare, de note consulare etc., etc. Voturile unanime ale Camerelor din Iași și din București înălțând pe tronurile Moldovei și Valachiei pe colonelul Alexandru Cuza, noul Domn găsi de cuviință a trimite Cabinetelor europene acea memorabilă declarație ... a depune ambele sale coroane pe fruntea unui Principe străin, dacă marile Puteri ar voi să realizeze dorințele nației române exprimate de Divanurile ad-hoc din anul 1858". Șapte exemplare din acest document istoric fură subscrise de Domnitor și expediate Puterilor semnatare tratatului de Paris. Măria Sa îmi făcu onorul a mă număra între ... e scris de Ruscalla. Noi, românii, îi suntem mult datori și s-ar cuveni să-l recunoaștem de cetățean român, fiind el nu numai unul din cei mai fierbinți patrioți ai Italiei, dar și unul din cei mai devotați patrioți ai României. După o lungă și interesantă conversație asupra întâmplărilor din ... Ion Luca Caragiale - 1907 din primăvară până'n toamnă ... mînă pentru un nou împrumut... Și așa mai departe... Concurența arendașilor a ridiat și rdică necontenit prețul arenzilor, lucru ce convine propietarilor, și din aceasta, firește, crescînda îngreunare, pentru mulțimea plugarilor, a condițiilor de subarendare. Așa dar, avem următoarea formulă strictă: coarda îndrăsnelii la concurență din partea arendașilor mari se'ntinde pe măsura supunerii la învoeli din partea arendașilor mici, a plugarilor. Ei ! aci stă rădăcina răului; aci stă ascunsă cauza actualei stări de lucruri - coarda s'a întins ... asta, avîntul prodigios al băncilor și institutelor de credit, din cale afară disproporționat cu o țară agricolă; și 3. Mizeria țăranilor. Trebuia să fie așa. Din stoarcerea forțelor acestora din urmă a resultat și luxul nechibzuit al proprietarilor, și înavuțirea nemăsurată a arendașilor, și cîștigurile enorme ale Băncilor, și bacșișurile administrației ... vorbind, niciun reprezentant natural al intereselor ei în Camere; deși această imensă clasă ar avea după lege dreptul să trimită (ca al III colegiu electoral) din toată țara cam 20% din membrii Camerei deputaților. Dar colegiul III votează prin delegațiune, iar delegații sînt recrutați tot ... Grigore Alexandrescu - Satiră Duhului meu ... Trebuie să știi jocul și dansul ce-ți lipsește, Și niște mici petreceri, ce se zic românește Jocuri nevinovate. Nevinovate fie, Măcar că vini destule din ele pot să fie; Trebuie să faci pasuri și complimente bune, La vorbe serioase când alții se vor pune, Să n-asculți, să spui glume ... pleacă, și în sfârșit o lasă, Zicându-i: Ce lornetă! te-arată mai frumoasă! Fieșcine cunoaște ce cap tânărul are; Dar pentru că dă bine din mâini și din picioare, Și trântește la vorbe fără să se gândească, Am văzut multă lume cu duh să-l socotească; Iată de ce talente avem noi trebuință ... te-n lume vreo figură-a face? Pretenția aceasta mi s-ar părea ciudată. Când pe la nunte, baluri, ne ducem vreodată (Căci din nenorocire puternica natură Ne-a unit împreună c-o strânsă legătură), Râd văzându-te singur, și într-un colț deoparte, Parc-ai fi ... vorbă-două, care la unii place; În câte rânduri însă distracțiile tale Te fac să scoți cuvinte ce nu ar fi cu cale, Să superi din greșeală ... Mihai Eminescu - La aniversară ... glas tremurător. Era un tu singuratic, fără de a fi pus în legătură cu vo frază — și cu toate acestea ce tu ? Din gura ei venise mai întâi. Vorbiră mai departe — de astă dată mai intim — nu despre amor; însă totuși despre un lucru serios â ... mureau de rușine, și-și ziceau serios, după lungi lupte sufletești: "Dumniata"; când stabileau diplomaticește să-și zică d-ta — atunci tu — tu din greșeală, și iar din greșeală, ș-așa mai departe. În fine ajunsese la portiță. — Elis! tu ... nu știi cât te iubesc... nici poți ști căci... căci tu nu ai ... copii — râdeau cu lacrimele-n ochi. Și era atât de argintos râsul ei și gurița atât de frumoasă — i-ai fi băut apa din gură. — Domnule, zise ea deodată c-o seriozitate mare — astăzi ne-am permis o mulțime de lucruri foarte nepermise — numai astăzi și ... uita niciodată această noapte, zise încet, așa de încet și totuși așa de clar. — Ah! niciodată. — Și acuma... am să-ți aduc ceva din ... Antim Ivireanul - Dedicație la cartea lui Ioan Cariofil, Manual despre câteva nedumeriri, tipărită l ... s-au preocupat și pentru pomenirea apărătorilor credinței ortodoxe. Nu am îndrăznit însă, preaînălțate stăpâne, s-o tipăresc fără o corectare și o ajustare, și din partea altcuiva dintre acei, care au o apreciabilă experiență în ceea ce privește dogmele juste ale bisericii, lucru pentru care am și rugat pe preaînțeleptul ... de învățătură pământeni și străini. Și luminăția-sa procedând bine și într-un mod cuvios, nu numai că a reparat multe lucruri care din greșeală și uitare fuseseră trecute cu vederea, ci și altele care păreau greu de înțeles, le-a lămurit, adăugând și câte erau folositoare spre ... sprijinită și încununată de Dumnezeu; a cărei măreție preacuvioasă va să fie mândrie și totodată confirmare a unei opere foarte folositoare din punct de vedere spiritual, întru faima și înălțarea ortodocșilor pe de o parte, iar pe de altă parte întru rușinea și totala compromitere a ... foarte mare. De aceea dar, primește favorabil, ilustrisime și întru Domnul slăvite stăpâne și binefăcătorule, prezentul manual spiritual extrem de folositor, privindu-l nu atât din latura cantitativă, cât mai cu seamă din ... Nicolae Filimon - Don Pasquale. Operă comică în trei acte ... scrierilor sale anterioare. Ca să dăm o idee despre întristarea ce-i cauză nereușirea acestui uvragiu, cităm aci o scrisoare a sa adresată din Viena unora din amicii săi din Bergamo, orașul său natal: „Scumpii mei amici, vă înștiințez că fortuna, care mă părăsise la Paris, iarăși a început să-mi zîmbească ... ne-a dat în Linda de Chamounix . Ariile cîntate mai bine și aplaudate dupe merit sînt: Un fuoco insolito mi sento addosso [1] din primul act, și Cheti, cheti immantinente nel giardino dio sendiamo [2] din actul al treilea. D-l Steller, în rolul doctorului Malatesta, aprețiat din îndoitul punct de vedere artistic și muzical, a fost bine și a fost aplaudat dupe merit în frumoasa arie Bello siccome ... timbrul cerut pentru o bună esprimare a delicioaselor melodii ale divinului maestru. Ariile: Sogno soave e casto De miei prom’ anni, adio [4] din primul act, și: Cerchero lontana terra Dove gemer sconosciuto [5] din actul al doilea, probează de-ajuns observările noastre. D-la Alfieri, cu toată silința ce a pus, n-a putut reuși ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DIN GREȘEALĂRezultatele 1 - 8 din aproximativ 8 pentru DIN GREȘEALĂ. ... SCĂPÁ , scap , vb . I . 1. Intranz . A se desprinde din . . . ; a se elibera , a se salva ( dintr - o cursă , dintr - o strânsoare etc . ) ; a se descătușa . 2. Tranz . A ... cadă din mână fără voie ( din cauza unei emoții , a neatenției sau din cauză că este prea greu ) ; a da drumul din mână involuntar la ceva . 3. Intranz . ( Rar ; despre Soare ) A coborî spre asfințit ; a fi în declin , a trece ... apuca , a nu mai prinde ( întârziind ) , a sosi prea târziu . 6. Tranz . A lăsa neobservat , a pierde din vedere , a nu lua în seamă , a omite . 7. Intranz . A nu reuși momentan să - și amintească de . . . 8 ... ... VÍCTIMĂ , victime , s . f . 1. Persoană care suferă chinuri fizice sau morale din partea oamenilor , a societății , din cauza propriilor greșeli etc . 2. Persoană care suferă de pe urma unei întâmplări nenorocite ( boală , accident , jaf , crimă etc . ) . 3. ( În antichitate ) Animal sau om ... ... HIPERCORÉCT , - Ă , hipercorecți , - te , adj . ( Lingv . ; despre forme gramaticale , despre cuvinte , grafii etc . ) Care este eronat din cauză că i s - a aplicat , prin analogie , o regulă lingvistică valabilă pentru alte situații ; care conține o greșeală izvorâtă din ... ISPĂȘÍ , ispășesc , vb . IV . Tranz . 1. A suferi din cauza unei greșeli , a o răscumpăra prin suferință . 2. ( Înv . ) A cerceta și a evalua paguba făcută ( de vite ... ... INADVERTÉNȚĂ , inadvertențe , s . f . Lipsă de atenție ; ( concr . ) greșeală făcută din ... Tranz . A despica , a spinteca , a trece prin . . . 3. Tranz . A suprima ( un text sau o parte din el ) . 4. Tranz . A lăsa urme în profunzime , a brăzda ; a executa ( prin așchiere ) adâncituri sau proeminențe pe suprafața ... lapte ) A se coagula , a se brânzi ( fiind alterat ) ; ( despre anumite preparate culinare ) a căpăta aspect de lapte brânzit din cauza alterării sau a unei greșeli de preparare . II. Tranz . și refl . ( recipr . ) A ( se ) spinteca , a ( se ) omorî ... ... reveni asupra celor afirmate înainte ( recunoscându - și greșeala ) , a retrage cele spuse ; a se lepăda de o faptă , de o atitudine din trecut . 2. Refl . ( Despre mușchi , tegumente , tendoane etc . , rar , despre ființe ) A se strânge , a se zgârci , a se ... ... TAUTOLOGÍE , tautologii , s . f . 1. Greșeală de limbă care constă în repetarea inutilă a aceleiași idei , formulată cu alte cuvinte ; cerc vicios , pleonasm . 2. Fenomen sintactic care constă în ... rolul de a sublinia o calitate sau o acțiune . 3. ( Log . ) Judecată în care subiectul și predicatul sunt exact aceeași noțiune . 4. Expresie din |
||